Morgenstimmung

Tu ti-ai strecurat cantecul in mine
Intr-o dup-amiaza, cand
Fereastra sufletului zavorata bine
Se deschisese-n vant, 
Fara sa stiu ca te aud cantand. 
Cantecul tau a umplut cladirea toata, 
Sertarele, cutiile, covoarele, 
Ca o lavanda sonora. Iata, 
Au sarit zavoarele
Si manastirea mi-a ramas descuiata. 
Si poate ca nu ar fi fost nimic
Daca nu intra sa sape, 
Cu cantecul, si degetul tau cel mic, 
Care pipaia mierlele pe clape -
Si-ntreaga ta faptura, aproape. 
Cu tunetul se prabusira si norii
In incaperea universului inchis.
Vijelia aduse cocorii, 
Albinele, frunzele... Mi-s
Subrede barnele, ca foile florii. 
De ce-ai cantat? De ce te-am auzit?
Tu te-ai dumicat cu mine vaporos -
Nedespartit - in bolti.
Eu veneam de sus, tu veneai de jos.
Tu soseai din vieti, eu veneam din morti.
                                                     (Tudor Arghezi)

Numai oameni prefacuti:-j

Atelierul

"Chiar dacă prin artă nu-ți poți castiga traiul, arta face

ca viața să merite trăită. Transformă foamea in trăire.

Transformă griji, necazuri, o viață astefel pustie in ceva

demn de trăit. Dă viață vieții."

                                                           John Sloan

E total adevarat din punctul meu de vedere. Arta da viata vietii care e pustie fara culoare, fara lumina. Ce e viata fara muzica, fara culoare? De fapt culoarea da muzica vietii si o face cat mai frumoasa cu fiecare clipa de cosmar. Cu siguranta asta nu e cea mai buna zi a mea, si chiar pot sa zic ca saptamana asta a fost proasta, desi luni dimineata mi-am zis "asta e o zi buna! presimt asta!". Mda sigur. Oricum nu voi sta acum sa injur viata pentru niste momente aiurea. Momentele rele o fac frumoasa si ii dau culoare pana la urma. Poate adorm in cele din urma...

Iluzii de toamna

R.I.P. Steve Jobs.

Fuck october.

Ok.... mi-am recitit postarile de anul trecut... si imi amintesc cum ma saturasem de iarna... mda... ei bine acum mi-e dor de ea. mi-e dor de anul trecut... imi urasc situatia de acum. Era asa de bine atunci... Unde esti 2010? Unde esti iarna? Unde esti decembrie? Imi vreau viata de atunci inapoi! Acum nu ma mai recunosc de loc si ma simt de parca as fi altcineva... Ce s-a intamplat cu... totul? Nu mai vreau nu mai vreau nimic! Vreau doar sa simt frigul si sa uit de melancolia asta de rahat. Gata cu trecutul! Ma intorc la prezent.

#20

Ce pot să zic? E miercuri. Mi-e cald si mi-e sete. Mă simt bine. Și nu pentru că a început școala. Doamne fereste! Cum aș putea să zic asta? Trebuie totuși să recunosc ca nici nu-mi displace. Mi-era totuși dor de trezitul deveme. Ce pot să spun? Adică nu e ca și cum m-aș fi trezit in fiecare zi la ora 13. Mă simt si obosită. Poate pentru ca mi s-a schimbat bioritmul. Poate pentru că am dormit puțin... În fine... Deci... de ce mă simt bine? Pentru că am observat că 20 de persoane sunt interesate de blogul meu. Și la cat de nesimțită sunt am uitat să vă mulțumesc pentru că îmi urmăriți blogul. Vă mulțumesc :D. Mă simt bine cand văd că există persoane care citesc ce scriu. Știu că sunteți putini... Dar pentru mine sunteți mulți pentru că nu am crezut niciodată că lumea va citi ce scriu eu. Vă mulțumesc din nou! 

AM GĂSIT O POZA FOARTE INTERESANTĂ PE TUMBLR ȘI M-AM GANDIT SĂ O PUN ȘI AICI.

~ Wake me up when september ends ~

Summer has come and passed
The innocent can never last
wake me up when september ends

like my fathers come to pass
seven years has gone so fast
wake me up when september ends

here comes the rain again
falling from the stars
drenched in my pain again
becoming who we are

as my memory rests
but never forgets what I lost
wake me up when september ends

summer has come and passed
the innocent can never last
wake me up when september ends

ring out the bells again
like we did when spring began
wake me up when september ends

here comes the rain again
falling from the stars
drenched in my pain again
becoming who we are

as my memory rests
but never forgets what I lost
wake me up when september ends

Summer has come and passed
The innocent can never last
wake me up when september ends

lïke my father's come to pass
twenty years has gone so fast
wake me up when september ends...