Atelierul

"Chiar dacă prin artă nu-ți poți castiga traiul, arta face

ca viața să merite trăită. Transformă foamea in trăire.

Transformă griji, necazuri, o viață astefel pustie in ceva

demn de trăit. Dă viață vieții."

                                                           John Sloan

E total adevarat din punctul meu de vedere. Arta da viata vietii care e pustie fara culoare, fara lumina. Ce e viata fara muzica, fara culoare? De fapt culoarea da muzica vietii si o face cat mai frumoasa cu fiecare clipa de cosmar. Cu siguranta asta nu e cea mai buna zi a mea, si chiar pot sa zic ca saptamana asta a fost proasta, desi luni dimineata mi-am zis "asta e o zi buna! presimt asta!". Mda sigur. Oricum nu voi sta acum sa injur viata pentru niste momente aiurea. Momentele rele o fac frumoasa si ii dau culoare pana la urma. Poate adorm in cele din urma...

Iluzii de toamna

R.I.P. Steve Jobs.

Fuck october.

Ok.... mi-am recitit postarile de anul trecut... si imi amintesc cum ma saturasem de iarna... mda... ei bine acum mi-e dor de ea. mi-e dor de anul trecut... imi urasc situatia de acum. Era asa de bine atunci... Unde esti 2010? Unde esti iarna? Unde esti decembrie? Imi vreau viata de atunci inapoi! Acum nu ma mai recunosc de loc si ma simt de parca as fi altcineva... Ce s-a intamplat cu... totul? Nu mai vreau nu mai vreau nimic! Vreau doar sa simt frigul si sa uit de melancolia asta de rahat. Gata cu trecutul! Ma intorc la prezent.

#20

Ce pot să zic? E miercuri. Mi-e cald si mi-e sete. Mă simt bine. Și nu pentru că a început școala. Doamne fereste! Cum aș putea să zic asta? Trebuie totuși să recunosc ca nici nu-mi displace. Mi-era totuși dor de trezitul deveme. Ce pot să spun? Adică nu e ca și cum m-aș fi trezit in fiecare zi la ora 13. Mă simt si obosită. Poate pentru ca mi s-a schimbat bioritmul. Poate pentru că am dormit puțin... În fine... Deci... de ce mă simt bine? Pentru că am observat că 20 de persoane sunt interesate de blogul meu. Și la cat de nesimțită sunt am uitat să vă mulțumesc pentru că îmi urmăriți blogul. Vă mulțumesc :D. Mă simt bine cand văd că există persoane care citesc ce scriu. Știu că sunteți putini... Dar pentru mine sunteți mulți pentru că nu am crezut niciodată că lumea va citi ce scriu eu. Vă mulțumesc din nou! 

AM GĂSIT O POZA FOARTE INTERESANTĂ PE TUMBLR ȘI M-AM GANDIT SĂ O PUN ȘI AICI.

~ Wake me up when september ends ~

Summer has come and passed
The innocent can never last
wake me up when september ends

like my fathers come to pass
seven years has gone so fast
wake me up when september ends

here comes the rain again
falling from the stars
drenched in my pain again
becoming who we are

as my memory rests
but never forgets what I lost
wake me up when september ends

summer has come and passed
the innocent can never last
wake me up when september ends

ring out the bells again
like we did when spring began
wake me up when september ends

here comes the rain again
falling from the stars
drenched in my pain again
becoming who we are

as my memory rests
but never forgets what I lost
wake me up when september ends

Summer has come and passed
The innocent can never last
wake me up when september ends

lïke my father's come to pass
twenty years has gone so fast
wake me up when september ends...

Septembrie, cu drag.

Ultima zi de vara.... Ce trist sună... Nu pot să cred că mi s-a dus vara așa usor! Maine va fi toamnă. Și nu îmi vine să cred. Erau trei luni de vara și acum nu mai e decat o singură zi, pe care sper să o trăiesc la maxim, pentru că deja nu mai am mult timp... Deja vara mea s-a scurs... Sper ca toamna ce urmează să fie mult mai bună decat a fost vara. Dar o data ce va trece luna septembrie, voi uita că a fost vreodată vară si deja voi aștepta iarna cu nerăbdare. Și uite așa viața se duce, așteptand următorul anotimp și din nou și din nou și din nou. Pană ce totul se va sfarși într-un gol al vieții noastre....

Ganduri ascunse.

Eu nu pot trăi in prezent. Niciodata nu am trăit in prezent. În totdeauna am fost ba in trecut, ba in viitor. Sunt atat de aeriană în unele situații încat nu îmi dau seama cum de sunt om. Ce înseamnă a fi om? Care e definiția cuvantului om? "Ființă superioară, socială, care se caracterizează prin gândire, inteligență și limbaj articulat, iar din punct de vedere morfologic prin poziția verticală a corpului și structura piciorului adaptată la aceasta, mâinile libere și apte de a efectua mișcări fine și creierul deosebit de dezvoltat." Auzi, ființă superioară... Ce dracu ne face mai superiori decat un grup de maimuțe din inima junglei? Cu ce suntem mai buni? Suntem mai buni la distrugeri, la durere, la suferință! Nu suntem mai buni decat niște animale jalnice.  De fapt suntem niște animale jalnice si pline de dispreț. Putem vorbi, putem gandi, putem sa ne controlăm acțiunile, dar asta e tot! În loc să ne facem rasa să evolueze si să ne arătăm nouă că putem fi numiți cu adevărat oameni, ne distrugem si ne facem de ras rasa umană.... M-am săturat să sufăr din cauza oamenilor. Și ce dacă sunt și eu om? De ce mă criticați? Sunt un om prost care nu face decat să iși recunoască neputința în această lume de doi bani. Omul e un exemplar impuțit! Doar priviți, tot ce facem noi, tot ce e important pentru noi sunt sexul si banii! Asta ne interesează pe noi și îmi e scarbă de mine însămi! M-am săturat să mi se zică "viața nu e corectă"... Normal că nu e.... Dacă era eu nu mai eram acum aici criticand-o! Recunoașteți, cei care chiar citiți aceste randuri, cat de tampită e viața omului. Omul nu face decat să se nască, sa respire, să mănance, să vorbească, să crească, să se îndrăgostească, să sufere, si mănance in continuare, să doarma, să mai crească, să se reproducă, să îmbătranească si să moară. Alt proces tampit al omului pe care nu pot să îl înțeleg, dar poate cel mai frumos, pentru că, în sfarșit evoluezi, și scapi de rangul tampit de.... om!